Imi place sa te tin in brate
pentru ca sunt,
pentru ca esti
tu, si nu alta
aici cu mine
intre ruinele vechiului Bucuresti,

Sarutandu-ti obrazul, gatul, gura,
palma,
nevazutele-ti aripi,
Glasuirea-ti de cristal de Bohemia
si pasirea-ti calma
ce te scalda in umbra locurilor
pe unde treci,

Imi place sa te tin in brate
pentru ca sunt,
Pentru ca esti
acum calda, tu,
intruparea aproape inchipuita
dintr-o lume alta
a tuturor lucrurilor
asupra carora te aplecai, te vei apleca,
te apleci...