A mai trecut un țărm
urmează oceanul
să ne despartă visele
de noi

îngerul simplu
a tăcut în ceară
și-a ars încet lumina
pentru noi

nepăsător, spui tu
rănind destinul
cu lacrimi calde
ce iți plac mai mult

cu vorbe-adânci
menite-ndurerarea-ți
simplului înger
cruce-ai fi pe veci

căci legământu-i
se închide-n zile
ce-n muguresc mai albe
pe mormânt

s-a dus...
a mai ramas o vorbă
pe monitorul verde
luminos?

dacă-i așa...
clădind din jumătăți
de suflete pereche
omenirea

și nici un zeu
nu s-a trezit stăpân
pe rău și pe iubire
deopotrivă

vor înflori magnoliile
mereu
ca două vorbe-n noapte
pentru noi

și ploaia, vezi,
ca lacrimile-albastre
le-o scutura
din visele-copaci

vor trece țărmuri
vor urma oceane
cu-n zâmbet trist
de valuri și nisip

îngerul simplu
a tăcut în ceară
și-a ars încet lumina
pentru noi


4 iulie 2001
cristianfara@yahoo.com