Acum că știu cât de greu
se dezgroapă rădăcina pătrată
adormită în perini de piatră
înmărmurită de sângele
ce picură în perfuzie lină
prin însetat gâtlej de clepsidră,
de-abia acum, desigur,
străbat câmpurile senzitive
braț la braț cu fiorul
izvorând curat și sfios
ca într-o uvertură preclasică,
cu narcise, statui și poteci mătăsoase
șerpuind sub pașii mei
- pietre mișcătoare și neobosite -
prin parcul viselor noastre
rămase treze de noaptea trecută…
- Bună dimineața, iubito!
mai șuierai eu din gaura mea
strâmtă de rai și fără de tine…


Itinerarii austriece - vineri 25 aprilie 2003, orele 7.15 am