poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-06-16 | |
SINCERITATE
Mi-e dor adânc cumplit și crâncen Să urlu aș vrea dar nu-i decât un scâncet Rănit adânc cumplit și crâncen Mi-e sufletul, iar urletu-mi e scâncet De râsul tău nevinovat Mi-e dor adânc cumplit și crâncen Că nu mai e ce-a fost odat Rămas-a doar un scâncet, Ce sună fals și dureros Și-atâta-i de cumplit și crâncen Că mi-aș dori atât de mult să nu fi scos Vreodat, nici măcar primul scâncet. Mi-e dor adânc duios și dulce Să strig aș vrea dar nu-i decât o șoaptă Mi-e sufletu-adormit adânc duios și dulce Iar strigătu-mi devine biată șoaptă. De jocu-ți de copil nevinovat Mi-e dor adânc duios și dulce De ce nu vrei ca altădat Încet să mă dezmierzi în șoaptă ? Apoi să mă săruți pe ochi plângând Ca-n vis duios și dulce, Să nu mă mai trezesc nicicând Să-mi susuri dulci cuvinte-n șoaptă. Și ne-am jurat îți amintești, să fim copii o viață Că nu mai ești ca altădat de ce nu-mi spui în față ? Știu bine asta m-ar răni adânc cumplit și crâncen Chiar dacă în mândria mea n-aș scoate nici un scâncet. Și poate cine știe când, odată-n altă viață Vom fii din nou ca doi copii nebuni, iubind Cu dor nestins, adânc, duios, cumplit de dulce.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate