poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-04-15 | |
Ați cercetat vreodată cu atenție
fumul unei lumânări? Ați ținut trupul ei zvelt în mâini fierbinți ca să simțiți cum se topește ceara, cum se adâncește carnea în materia supusă, cum aceasta ia forma odăilor seara, linii rotunde ca umbrele lunii într-o noapte apusă…? Să priviți cum lumânarea renunță la sine și devine fum să ascultați visul din mine cum crește și mă lasă și mă preface-n scrum… să vă gândiți la fericire când vedeți cum și fumul se pierde, s-ascultați tunetul meu, scrâșnirea în care arde noaptea mea, mistuindu-se greu ca o frunză verde… urmăriți dantela de flăcări nesuportând forma concretă arderea tristă a unei lumânări stinse e-o durere dementă nu îndrăzniți să v-atingeți cu mâna de fumul nebun ați strica armonia cenușei din scrum. Ci să stați deoparte doar privind cum se-nalță într-o mută pornire de patimă arsă nu-nțelegeți? Ceara stă frântă și-ntr-însa se-mplântă durerile noastre… nu vedeți cum se stinge materia blândă într-o sete de pierdere, ca și noaptea mea, o speranță flămândă…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate