poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-03-18 | |
Car vous etes triste Laura!
Et votre tristesse, as spune eu, dar tac. Ma opresc printre randuri si privesc pofticioasa, dar portofelul e gol. Economia globalizata imi aduce mie (cred ca DOAR mie!) o poezie etatizata, din pozitii geo-strategice, si ma trezesc, anacronism vrednic de mila, langa usa unui bordei pe care n-o inchid pentru ca n-am avut cei 7 ani de-acasa. Dar Laura e trista in continuare. Randurile, lipsite de culoare, dar orbitor de veridice, ma duc cu gandul (daca nu cumva speculez deja) la oameni cu lacrimi pictate, oameni numiti clovni, care-si adulmeca nazuintele, ici-colo, printre tristetile Laurei. Laura! Cine e Laura? Nu e un acord de pace (nu e nici unul financiar, de altfel!) Laura e (si iata un poate!) neglijenta unei zile de vara cand te trezesti, treaz fiind, in plin proces de restructurare. Restructurarea e a faptelor. Laura e a tristetilor de dincolo chiar de cuvinte. Laura e un imn national. O oda! Laura e un responsabil de imagine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate