Ultima
privire inainte de
ultimii tai pasi de despartire;

un vis albastru si ma vad, molesit,
printre apele ochilor tai,
printre culoarele timpului din pupilele tale,

si zbor,
pe langa frunzele fosnitoare si nule,

si plang
la geamul de sange din marginea incecarii,

si tot asa,
incerc dezmarginirea cu degetele de la picioare –
deci merg si eu,
deci ma intep in nisipul lasat
de ultimul tau sarut,

insa
noaptea se sfarseste –
ma trezesc in zgomotul luminii
prin perdeaua greoaie de la
geamul unui suflet.