In toate erele traite descoperim tinuturi noi
Si strangem prafu-n maini, degraba,
Lasand sa iasa la iveala
Mituri stravechi, intelepciuni,
In piatra si in calda gheata.
Condei din fier, modern, trecut,
Prea-viu ori prea demult pierdut,
Se-arata-n visurile noastre
De oameni mici, atat de mici
Ca lacrima perfect ne-ncape.

Te prind de mana si te-ntreb de vrei sa ma urmezi,
Si plangi Copil, revii, suspini si nu stii ce sa crezi.
Sa nu te-nfrici de al tau cuget, sa nu traiesti cu teama !
Fi fericit cat iti exist si dragostea imi cheama,
Caci vesnic, ca-n trecut, are mereu sa vina
S crede-n ast prezent si scalda-te-n Lumina.

Cat te iubesc, nebun Copil,
Cat nou trezesti in mine !
Cum strig in zi si-n noapte al tau nume,
Cum simt al meu respir pe buzele-ti prea-fine !

...............................................

Timpul a venit de-a valma peste mine,
Mi-a regasit tamplele calde...
Am inteles tarziu sa nu mai sper, sa plec tot mai departe.