poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-12-20 | |
Aș fi vrut să mă pierd
în ziua care albea câmpurile, într-o ninsoare mirată mă întrebam dacă vii, dacă pleci. Ceva nelamurit modifică mișcarile mele, cămăși spânzurate de frig se zbat pe frânghii în curțile interioare. Te-aș cauta cu insomniile înhamate la sania cu flori de gheață dar,îmi curge în sânge o iarnă de fată. Urmele mele nu se-ntorc, brazii emană ceață. Părul meu cânepiu, de iarbă uscată redus la culoarea pământului, te invață să descânți întunericul. Nu mai am decât arcul pe umăr, alung corbii de iarnă. Tu ești numai o presupunere a mea, ne iubim flămânzi în cuiburi de stele, femeia-locuiește foarte departe, nu s-a intâmplat nimic, nici o minune, ți-am spalat cămașa și oboseala. Nimic nu s-a întâmplat. Arsa de rug și blesteme carnea a uitat oboselile toate. Într-o rascruce de iarnă și noapte, prea multe găuri în memorie sângereaza strivite între buze lăsând gândurile fără veșmânt. Dacă adormi în frig, mirosind cuvintele mele, în ziua ce scade și noaptea ce vine rănita de atâta alb, ne vom îngropa în liniște. Am să devin trup lipit de trupul tau cu aripile închise în noi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate