poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-20 | | Înscris în bibliotecă de Monica Mihaela Pop
Nu sunt niciodată văzută.
Nu mă simțiți niciodată. N-am vocea clară a trompetului sunînd asaltul cetății. Sînt doar căldura imaginii ce-o poartă la piept ostașul. Nu sînt orchestra bogată în viole, nici orga. Sînt ecoul din sala concertului, după ce ultimele aplauze s-au stins, și luminile rare își povestesc, retrăind bucuria. Nu sînt ploile primăverii cu toane ciudate, sînt aerul respirat de cel dintîi fir de iarbă și lumina de apus la căderea ultimei frunze. Nu sînt patima care-și strigă vecia de-o clipă - sînt ceea ce rămîne din dragoste, subînțeleasa poezie a ploii mărunte și sure. Nu sînt marea ce-adună în palme legănări sidefate. Sînt tăcerea unde se coc în afund cuvintele toate.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate