Rasfira-mi parul sa cred ca e vantul,
Mangaie-mi obrajii inca umezi de bucurie,
Atinge-mi fruntea sa cred ca e gandul
Si saruta-mi buzele inrosite de amurg.
Strange-ma in brate sa cred ca-i neantul,
Adu-mi in privire lumina din zori,
Fa din mine val sa cred ca sunt mare din mare
Si deschide-mi ochii peste cer si pamant.

Mi-ai rasfirat parul, mi-ai mangaiat obrajii,
Mi-ai atins fruntea si mi-ai sarutat buzele.
M-ai strans in brate si mi-ai pus lumina in privire,
M-ai facut val de mare, mi-ai deschis ochii peste lume.

Acum, da-mi mana si asculta-ma:
Te-am iubit! ... Mult! ...
Te iubesc! ... Si mai mult! …
Te voi iubi cu aceeasi putere mereu
si te voi chema, intotdeauna, pe acelasi nume
pe care astazi ti-l dau:
iubire!