poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-09-28 | |
Mari sunt oamenii-gand,
Si cat de singuri in maretia lor! Ca toti sunt impotriva celor mari, Si mare nu poti fi decat cu tine insuti. Nefericiti sunt oamenii-gand Ca ei au totul, dar totul Le foloseste la nimic. Au doi ochi, care nu stiu a plange; O gura muta, care stie prea multe; Si doua aripi, cu care vor sa inoate- Ca zborul il stiu demult. Grabiti sunt oamenii-gand, Ca ei pasesc din pisc in pisc Si nu cunosc valea. Razboinici sunt oamenii-gand, Ca desavarsirea e femeie Si se insoteste cu un singur barbat. Admirati sunt oamenii-gand, Ca ei imbraca virtutea, Cel mai stralucitor vestmant. Uituci sunt oamenii-gand, Ca-si tin sufletul in mana, Cunoscandu-i toate fetele, Dar nestiind la ce foloseste. Vulnerabili sunt oamenii-gand, C-au fost scaldati in Styx, Tinuti fiind de suflet, De vreo femeie nemiloasa. Rosii sunt uneori oamenii-gand, Cand scriu despre fericire si noroc Si sangereaza, amintindu-si. E oare cineva Care-a vazut ceva mai trist Decat un om-gand murind de durere Ca nu e doar om?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate