poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-09-24 | | Înscris în bibliotecă de C
Copii eram noi amândoi,
Frate-meu si cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam si înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Si el citea pe Robinson, Mi-l povestea si mie; Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărti de joc si mai spuneam Si eu câte-o prostie. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Si l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des si mare, Cetate mândră la privit, Cu turnuri mari de tinichea, Cu zid împresurată. Si frate-meu ca împărat Mi-a dat mie solie, Să merg la broaste nempăcat, Să-i chem în bătălie -- Să vedem cine-i mai tare. Si împăratul brostelor, C-un oacacà de fală, Primi -- poruncì ostirilor Ca balta s-o răscoale. Si am pornit război. Vai! multe broaste noi am prins -- Îmi pare chiar pe rege -- Si-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Si drumul broastelor le-am dat. Săltau cu bucurie, Îbalt-adânc s-au cufundat Ca să nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte -- Si frate-meu m-a desemnat De rege-n miazănoapte Peste popoare-ndiane. Motanul alb cel vistier, Mânzac cel chior ministru -- Când de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru. Cordial I-am strâns eu laba. Si împăratulmilostiv Mi-a dat si de sotie, Pe fiica lui cu râs lasciv Si tapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am mutămit cu umil semn, -- Drept mantie-o prostire -- M-am dus l-amanta mea de lemn, În sfânta mânăstire, Într-un cotlonde sobă. Si ah! si dragă-mi mai era! Vorbeam blând cu dânsa, Dară ea nu-mi răspundea Si de ciudă eu atunci Am aruncat-o-n foc. Si pe sură ne primblam Peste stuf si paie Si pe munti ne-nchipuiam. Cu fiece bătaie Mărsileam alături. Si pe cap mi se îmfla Casca de hârtie. O batistă într-un băt. Steag de bătălie. Cântam: Trararah! Ah! v-ati dus visuri, v-ati dus! Mort e al meu frate. Nimeni ochii-i n-a închis În străinătate -- Poate-s deschisi si-n groapă! Dar ades într-al meu vis Ochii mari albastri Luminează -- un surâs Din doi vineti astri Sufletu-mi trezeste. Eu? Mai este inima-mi Din copilărie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ah! îmi îmblă ades prin gând O cântare veche. Parcă-mi tiuie-aiurind Dulce în ureche: Lume, lume si iar lume!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate