Matura,
imatura,
mai caut pe aiurea
ce am pierdut cindva.
Iubesc inca albastrul
si blestem violetul,
dar toamnele mahmure
ma pustnicesc asa.

As da orice,
- aproape -
sa pot din nou surisul
sa il impart cu voi,
sa sperii lupii tineri
amusinind prin iarna
cu vesnicia clipei
nascuta-n cifra doi.

Ginduri decapitate,
de piatra furibunda,
cad sec din bolta zilei
si-mi mor pe seara-n pumni.
Un suflet in lintoliu
de trup scobit din patimi,
in tranzit,
- peremptoriu -
prin lumea de minciuni.

21.09.2002