a fost o dată ca de fiecare dată,
a fost și va tot fi un bătrân-balaur,
care va înghiți pete și rouă...
Întotdeauna se va topi pe o buză însetată
câte un strop de izvor dulce...
în matca de crepuscul,
se va aduna un izvor, unde,
iar, copilul ce jongla cu soarele
o dată ca de fiecare dată, se va oglindi
din balaur de amintiri șterse.
Cu o minte fragedă și totuși stoarsă de clipe,
se va întâlni cu vise pierdute,
regăsite în taină, cu suflare arsă,
cu suflet subjugat de balaur...la un crepuscul
și totuși...
copilandrul îmbâtrânit va rămâne
cu un strop de apă gustată,
cu un strop neînghițit de balaur,
undeva... cândva

sfîrșit / început
poveste cu balaur