Și visul meu era să fac
din tăciune tămâie,
din scândură copac,
din pământ suflet,
din apă sânge,
din demon înger,
din tăcere poem,
din întuneric lumină,
din nimic ceva,
din neant tot.

Dar n-am putut să fac,
decât o genune din gând,
o gură din sărut,
o pasăre din cuvânt,
un cer din soare,
o femeie din om,
o pleoapă din ochi,
un altul din eu,
o singurătate din prietenie,
o moarte din viață,
și poate,
o realitate din vis.