La capătul somnului am crezut că toate cămilele bat deșertul pline de apă
Ultima trecere de praf va fi prima care îmi va îneca plămânii îmi spuneam
Inspre apus mă îndrept acum și tot caut un loc cu ploaie și cu aer rece

Ca un copil sărac mănânc tot ce îmi scoți în cale Mănânc trecerea vremii
Aici oricum nu se observa aici totul este o pauză care tot curge
Rămân curat pentru că nimeni nu știe cât sunt de hoț cu mine
Mâine vine mai greu Azi mai greu până ieri Mâine stă prea mult după o noapte
Eu cobor din caravană și îmi aleg cu precizie locul unde voi rătăci
Nu mă striga de trezit nu am să aud de dormit nu ai vrut să mă asculți tu