Sunetul unei soapte atat de departe
In urma furtunii , in fata minunii
O izbucnire de culoare vie intr-o lume cenusie
Intr-un decembrie rosu,o seara de ametist
Privita prin privirea unui cantaret trist
Ce urlet si ce vointa,ratacit adanc in fiinta
O voce tacuta neintrecuta din soapta nascuta
Buzele fine si umbre senine atintite spre mine
Sa n-ascund cine sunt,ochii calzi si parul carunt
Sa n-ajung sa ma infrunt,caci voi pierde crunt
Intalnirea cu-n sunet rasunand ca un tunet
Oglindit pe un fulger ce se descarca in cuget