|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
invocație
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-03-06
| |
Eu știu că undeva, în larg,
o corabie e sortită să se scufunde.
Nu știu dacă marinarii de pe ea mai trăiesc
dar mă rog pentru sufletele lor
și pentru ale acelora care-i așteaptă
pe țărm.
Eu știu că undeva, pe o insulă,
- poate la capătul lumii -
un om dă foc unei biserici.
Nu înțeleg de ce
însă mă rog pentru sufletul lui
și pentru ale celor care ard de vii
înăuntru.
Deodată simt că mă aflu
pe fundul tuturor mărilor,
în scrumul tuturor bisericilor.
Roagă-te, Doamne, pentru sufletul meu
și pentru ale acelora care mă iubesc
ori nu.
 |
|
|
|
