|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
invocație
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-03-06
| |
Eu știu că undeva, în larg,
o corabie e sortită să se scufunde.
Nu știu dacă marinarii de pe ea mai trăiesc
dar mă rog pentru sufletele lor
și pentru ale acelora care-i așteaptă
pe țărm.
Eu știu că undeva, pe o insulă,
- poate la capătul lumii -
un om dă foc unei biserici.
Nu înțeleg de ce
însă mă rog pentru sufletul lui
și pentru ale celor care ard de vii
înăuntru.
Deodată simt că mă aflu
pe fundul tuturor mărilor,
în scrumul tuturor bisericilor.
Roagă-te, Doamne, pentru sufletul meu
și pentru ale acelora care mă iubesc
ori nu.
 |
|
|
|
