poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-13 | | Trecut, prezent...și viitor? Orbecăim prin ceață,prin umbra si prin viață. Ni-s zilele puține și Soarele-a pierit. Ni-s mai flămânzi copiii și tot mai trași la față. În fața Ta, Cristoase, cu ce vom fi greșit?! Am pătimit atâtea...și spuse și nespuse Și-am tot sperat întruna că vom fi izbăviți; Dar zorile speranței au fost mereu apuse. Eternă-i amăgirea, că vom fi fericiți. La împărțirea pâinii am fost absenți întruna Și-a noastră pâine neagră, ne-a fost furat-ades. Pe marea existenței ne-a însoțit furuna; Iar mamele din lacrimi, cămășile ne țes. S-a micșorat Pământul, pe unii nu-i încape Și-și voiajează spleenul spre alte galaxii. Ei văd mai clar departe și mult mai greu aproape, Cum mor de foame zilnic cohorte de copii. Am dus prin timp ștafeta nenorociri-n sânge. Ca moșii și strămoșii, la fel am suferit. Am plâns în primăvară și-n toamnă, iar vom plânge Și ne veghează viața...o lamă de cuțit. Copii-n somn visează un munte de bomboane; Dar haina mami-i ruptă, iar tata e șomer Și ne-nchinăm zadarnic la vechile icoane Și ne-ndreptăm zadarnic, privirea către cer. Orbecăim prin ceață, prin viață și prin moarte Și suferim perpetuu, căci astfel ne-a fost scris, Pe drumuri de-ntuneric, cu felinare sparte. Sperând, cu disperare, un biblic paradis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate