|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
■ tragedie greacă
■ în pod ard niÈ™te fotografii cu tine
■ ​Mahmur în lanul de secară, Vasile dă cu ochii de trei graÈ›ii, către seară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
cîndva poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-02-07
| |
O imagine proiectată la nesfîrșit
pe pînza unui cinematograf
care se scufundă, e soarele -
unul din ochii lui Argus,
acela ce nu se închide niciodată,
un martor incomod, solitar,
în egală măsură real și închipuit.
Zadarnic te ascunzi,
vei fi găsit chiar și în femeia stearpă,
acolo unde nu s-ar fi gîndit nimeni să caute.
Răsare soarele. Aduce fior în lume.
Ce mînă îi taie rădăcinile
de se poate ridica din mare
să plutească pe cer ca o vietate
abia scăpată din ghearele
unui prădător melancolic:
omul?
|
|
|
|