RENUÞ LA TÃCERE
Renunț la tăcere mă-nclin la durere
sunt lacrimi tăcute pe obraz
vorba e ciută pe gura grăbită
șoapte sunt goale vrăjite

VARSÃ PÃMÂNTUL
Pe nările goale mai suflă
sarcastic mă mută-n neant
durerea e ciută-n tăcere
paralitic țesutul se mută

SUFLET VOPSIT
Ochi zâmbesc în grămada
ce-i ține haotic mimând
bucuria pierdută cândva
sunt bun e asta bravura
cârmesc corabia spre
colina pierdută acum

MICUÞÃ STEA
Þine-te stea lipită
pe-a bolți mele vieți
mai ai un dram iubită
culme ațintită pe pereți
ești vraja aiureala
ești energia toată

DE HAOS
La misticul basm
ascultă copii crescuți
de bunici minunați
se pierd cotituri de
de voci teutone
menajera-n uniformă
gazonă pe stradă

PARALEL
La înmiresmatul ospăț
mai dau o cană cu vin
vin prietenii toți
să mă felicite-n moț
deschisă e cana cu vin

Dragos NONCIU