Þi-ai agățat tâmplele de neștiință
și-ai mers tăcut și-ncețoșat de viață,
ți-ai pus în palme firele de vis
și m-ai iubit pe mine,
suntem paradis.
Þi-ai agățat în tâmple mii de ace
ai vrut să le ascunzi, dar n-ai putut
și m-ai iubit acum, acolo,
în patul de la geam,
era de lut.
Þi-ai agățat în tîmple viața toată
eram și eu acolo, undeva
și mi-ai lăsat să-ți simt iubirea,
era acolo, am simțit-o,
doar a mea.