poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-01-13 | |
Nu pot să cred c-atâta fericire
Acuma e durere Că tot ce-a fost frumos Acuma e tăiere... Că eu zâmbeam atunci Și acum plâng murind, Că zâmbetele-adânci În răni mi se preschimb. Că simt că n-am nimic Când am avut totul Că simt că sunt nimic Când puteam fi totul.. De ce doare să suferi? De ce nu pot zâmbi? Durerea e prea mare Și n-o pot stăpani ! E-n mine acum și mâine. Oare va fi mereu? Cât te-am iubit pe tine, Asta știu numai eu !! Nu pot să uit, deși încerc! Gândul nu vrea să plece! Oh, Doamne,Tu mă strângi la piept Când lacrima nu trece... Doar Tu m-ai ajutat, o simt ! Aș fi murit demult, nu mint! Dar ești acolo, și pentru asta eu trăiesc !! Dar ești acolo, și pentru asta-Þi mulțumesc !! Nu sufăr pentru el, căci cred că l-am uitat... Sufăr că uit de mine, că-l am mereu în cap ! Aș vrea să treacă-odată, Cum pentru el ca prin miracol a trecut Să am ca înainte: o viață pustie, dar atât. E prea târziu... căci n-am uitat Cât a putut fi de minunat !!! Și pentru asta tot suspin... : IUBIRE, cuvânt atât de lin.....
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate