Iubita mea, ce ne așteaptă, oare
și cîte-o să mai facem peste-o vreme?
din cînd în cînd va răsări o floare
din mintea noastră plină de eczeme?

Vom dănțui condescendent prin casă
Cu tine îmbrăcată-n crinolină
Apoi vom scăpăra chibrite ca să
incendiem cisterna cu benzină.

Vom îngriji zeițe costelive
ca-ntr-un azil de palide impresii
Și mestecînd îngîndurați, colive
vom derula prin cerebel, obsesii.

Vom alerga pe străzi cu maidanezii
înșurubați la nunta lor canină
rîzînd la moarte-n mijlocul amiezii.
Iubita mea, dac-o veni, să vină!