de ce zâmbești
copilărie a mea cu ghete roșii de lac
te-am văzut prin geam
într-un atelier de reparat ceasornice vechi
stăteai într-un pendul și îi numărai rotițele mici și zimțate
apoi te-am zărit pe bulevardul colorat
cu beculețe aprinse și brazi împodobiți
am alergat după tine prin troleibuzul 90
am coborât și te-am găsit în vitrina magazinului de gramofoane
în fața blocului meu râdeai printre copaci
fugeam după tine
pe fiecare a doua treaptă
săreai răsucindu-ți pe degete părul
în fața ușii m-am oprit stângaci
nu eram decât eu acolo
cu ghetele mele maro din piele întoarsă și triste