Dorințele mele și-au scris testamentul,
În mintea mea oarbă nuanțe apar
Aș vrea veșnicia să se-nchidă în mine...
...și vântul să geamă amar.

Adesea mă pierd în durere și-n ceață
Iar mintea-mi pictează portrete cu Sfinți
Sub frigul tăios șade-un sufet de gheață
... al cărui amar tu nu-l simți.

Ascunde-mi tristețea sub pielea ta fină
În mintea mea surdă se nasc simfonii,
În jurul tău crește atâta lumină...
... în gândul meu... doar ceruri gri.