Sfântul X.

A fost odată un călugar care
Doar prin pustiu bătători cărare –
Și-a întâlnit acolo un bătrân
Care i-a fost și dascăl, și stăpân –

Plecă apoi și a găsit un puț
În care coborî, și-i cobora
Pe-un fir de jneapăn, dascălul, așa,
Câte o rădăcină de brăduț –

Și după 10 ani, sfârșit, muri
Trudit în chinuri și în rugăciune,
Dar trupul lui de seu nu putrezi,
Doar izvora din el mir de minune,

Ca semn că unde soarele n-ajunge
Ajunge dragostea lui Dumnezeu,
și plânge…