Mi-a promis paznicul de la poarta uzinei de dragoste
că în schimbul unei noi jumătăți nemaidorită de mine
voi deveni posesor a unei noi jumătăți de dragoste.
L-am mințit. Această veche și nedorită de mine dragoste,
devenită una din ocupațiile zilnic plictisitoare
nu-și mai are demult jumătatea.
Nu-mi mai amintesc locul pe unde a rămas să rătăcească
cealaltă jumătate, dar sînt convins că
și-a găsit demult un nou posesor.
Revine grăbit paznicul de la poarta uzinei de dragoste
ținînd în pumnul mînii stîngi o nouă jumătate.
Caut în sine jumătatea nemaidorită de mine
pentru a face schimbul dorit de cîteva zile
și îmi dau seama că mi-a căzut, poate din întîmplare
și cealaltă jumătate de dragoste considerată plictisitoare.
Paznicul și-a dat seama imediat de cauza ce ma făcut
să-mi clatin trupul lipsit deja de ceea ce considera plictisitor
și-mi lasă în palma mînii stîngi o jumatate de dragoste.
Îi mulțumesc grăbit și influențat de pierderile jumătăților
o ascund în buzunarul de la piept al cămașii,
poate abătută și ea de cele întîmplate.
Urc deja grăbit treptele din fața casei plictisită
de neatenția zilnică a stăpînului,
ce posedă spiritual doar jumătăți
și hotărăsc mai întîi să fac cunoștință cu noua jumătate de dragoste,
apoi să mă fac nevăzut după ușă.
Atent o sustrag din buzunarul de la piept al cămașii
abătută și ea de cele întîmplate și iarăși
îmi clatin trupul lipsit de spiritualul plictisitor.
Este ea, prima jumătate, pe care ocredeam
în posesia altcuiva,
jumătatea ce m-a lipsit de întregul dragostei.
O țin pe palma mînii stîngi și mă fac nevăzut
după ușa casei plictisită de neatenția zilnică a stăpînului,
ce posedă spiritual doar jumătăți.
Mîine voi trece din nou pe la paznicul de la poarta uzinei de dragoste,
poate că anume el știe
pe unde am lăsat azi să-mi rătăcească cealaltă jumătate.