risipitor al clipelor cu stare
încondeiez silabele cu tuș
încerez un multivers de patimi
nu mă-nchin stăpânilor de pluș

truditor ciudat
veșnic fără pat
somnambul nopții de tămâie
coborât în chin
ca un vin pelin
la pomana toamnei din momâie

cerșetor senin
nu mă mai închin
ațin drumul păsărilor oarbe
și din doi în doi
alte aripi noi
o lumină din cuvinte soarbe

voi pleca din nou
să fiu iernii ou
ca o lumânare-n întuneric
voi îmbulgări
poate într-o zi
de zăpadă om cu pasul sferic