adanca mare sub a lunei fata
inseninata de-a ei blonda raza
o lume-ntreaga-n fundul ei viseaza
si stele poarta pe oglinda-i creata

dar maine ea falnica cumplit turbeaza
si misca lumea ei negru mareata
pe-ale ei mii si mii de nalte brate
ducand pieire tari inmormanteaza

azi un diluviu maine-o murmuire
o armonie care capat n-are
astfel e-a ei intunecata fire
astfel e sufletu-n antica mare

ce-i pasa ce simtiri o sa ni-nspire
indiferenta solitara mare!