poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-19 | |
Sub o pânză albă pașnică de nori, fără fulgere sau ploi
Se întinde o câmpie de smarald fără urme de noroi. Dar dintr-o pădure-ntunecată umbra morții se ridică, Corbi se zbat prin crengi golașe, ținutul este cuprins de frică. În adâncul pădurii se-nalță funebrul copac al durerii În care o fată-a murit înainte de sosirea vremii; Atârnă de șerpuitoare crengi fără urme de sânge, Bestii din pădure-așteaptă jos, dar legătura-i nu se frânge. Nimeni nu se-ncumetă să se apropie de acel copac, Gălăgioasele păsări din poieni acum se-ascund și tac, Dar un tânăr cu privire vidă îngenunchează lângă ea Și șoptește-o rugăciune vărsând lacrimi sub o glugă grea. Unde ești, iubito? Îți văd corpul, dar sufletul nu ți-e aici. Nu te mai ascunde, vino să te văd, ieși din umbrele reci! Vreau să te văd, să-ți simt răsuflarea mișcând petalele florii, Vino până nu te-ascunde timpul în negura uitării! Un vânt mistic adie și scutură ale florii petale, El se ridică, lacrimile-și șterge, dar ea nu mai apare... Un strigăt cutremură pădurea, el cade fără speranță, Dar vântul ce-a fost: funebră realitate sau coincidență?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate