Mi-am ancorat sufletul în trecut,
Într-un colț de viață neștiut,nevăzut.
Și cu-n gest apărut din subconștient
Am proptit capul pe mână,prudent.

Cu fața crispată,într-o prelungă contemplare,
Încerc să fac între gânduri o scurtă delimitare.
Îngândurat,contrariat,
Simțurile s-au lichefiat.

Și-ntr-un moment insesizabil ce-n mine a-ncolțit,
Ca dintr-un vis profund,inextricabil,m-am trezit.
Și-ncerc să înțeleg acea evanescență
Ce are legătura cu tot ce-i existență.