Brașov, cimitirul eroilor
din primul război mondial



Cernite cruci. Un mucegai ca floarea
Pe malul pietrei care-n iarbă tace.
Salcâmi din veac aștern o carapace
Pe gardul scund ce și-a pierdut culoarea.

Ion și Franz și Kiss dorm în hamace
De triști paingi. Un glonț le-a scris paloarea
Pe ochii lor, albaștrii ca cicoarea,
Și-n pieptul tânăr ce-a iubit tenace.

Bing, bang, la Groaveri clopotul alină
Tăcerea lor, al celor duși din veac,
Chemând tăcute buze la hodină

Și izvodind durerilor un leac.
Aproape, brazii gem, să ne ațină
Uitarea grea prelinsă pe-un hogeac.


28 iunie 2006