va trebui firește
să te renasc
oricâtă frică mi-ar fi
de durerile refacerii
fără anestezic
oricât de mult m-ar durea
prima ta respirație
primul tău țipăt
și primele tale lacrimi

va trebui,firește,
să te hrănesc
din propriile mele speranțe,
să te legăn,să-ți cânt,
să te port îmbrăcat în iubire
pe străzi fără nume,
pe drumuri fără întoarcere


va trebui,dragul meu,
să râzi și să uiți,
să mă crezi pe cuvânt,
căci unul fară celălalt
suntem pierduți