ce te uiți prostit cum degetele toate
de inerție s-au lipit
semnele spre lupanare
ți-au amorțit în dinți
din ce în ce mai rare
nici nu mai ști să minți
ai vrut dealul de ceară
să-l spurci cu mâlul
tot mai împuțit
dar mărul s-a rostogolit
din labele de fiară
au apucat din el pe săturate
pământ și pești
broaște lepădate
să te ferești
de ele că au suflete înzăuate
te vor acum pe tine
cu limbile-nsetate
de sângele-ți pucioasă
altarele pe drum îți calcă
până-i dor
ochii de fum
zidind la ale lor

ce te uiți prostit
drace taci nu zi nici pâs
te faci de râs