poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i aÈ™a departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-07 | |
mă amestec printre oamenii blocurilor
care fac grătar la garaj și petreceri campestre lângă tomberoane puțin câte puțin încerc nelămurirea că între ei e ceva se simte un fior la care eu nu am acces încât devin paranoic e o formă de viață străină la care mă uit din exterior dimineața totul moare în jurul blocului suntem aici ființe nocturne ziua căutăm întunericul și căldura combinatului noi acolo ne avem coloniile dimineața pe aici e a câinilor și cocoșilor a păsărilor năvălind dinspre dunăre și a clopotelor din turnul mânăstirii care numai noaptea nu bat am fugit aseară printre blocuri cu câinii urmărindu-mă în haită nu era nici un om nicăieri erau doar niște milițieni preocupați să-și poarte harnașamentele am fugit prin tăcerea atât de calmă încât nici nu știu dacă mai eram om iar după aia am intrat pe internet ca o virtualitate cu mască de ioan albu nicăieri totuși nu poți fugi așa ca în vis prin beznă nu poți scăpa de teama obiectelor moarte ca în vise oamenii, dracii, zeii sunt vii chiar când morți în visele mele atât de întunecoase poți totuși să dai până și acolo de câte un perete neted, de netrecut pe care unghiile tale zgârie ca pe un capac de sicriu pe scara mea locuiesc oameni pe care nu i-am văzut niciodată familii întregi de proporții nebănuite cred că și eu sunt la fel de invizibil ca ei îți dai seama că exist numai dacă te împiedici de mine de asta mă ocolesc în procesiuni tăcute ca și cum ar însoți mereu un mort la fel de invizibil și niciodată nu știu ce-o fi în afara ușii mele chiar cu o secundă înaite să mă uit pe vizor de pe acoperișul de smoală pârlită al blocului cad uneori vietăți mutilate cu aripi prin fața geamului la care eu fumez o țigară aștept de mult cu o plasă la îndemână un înger aș vrea să salvez un înger de la cădere numai că ei par că ocolesc acoperișurile de smoală ale blocurilor și totuși am auzit ceva într-o noapte ca și cum într-un colț sordid se zămislea o viață un cactus chiar a înflorit pe balcon în noaptea mirositoare a cocs poate că nu e o bulă de vid aici poate că din universul ăsta este scăpare poate voi găsi sub pat o ușă prin care dacă mă dau de trei ori peste cap și mă fac muscă am să zbor bâzâind pentru o vreme
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate