poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-05-24 | | Mi s-au ofilit frunzele și se risipesc În ochi și mă orbesc. În sprâncene mi se îndesește Lăstărișul uscat al pădurii. Ceasul meu știe ora exactă. Nu greșește niciodată. De aceea trec cu talpa întoarsă Pe drumul ce duce la Ierusalim Ca să nu îmi ghicească direcția. Mă uimesc tinerii aceia fără părinți Mândrii de casele și hainele lor noi, Ce le primesc din programe guvernamentale Cu care se laudă când trec turmă, Cu deficiențe pe lângă noi. Ca un gând proaspăt, Ce poartă căldura țestei din care iese, Aburești toate geamurile camerelor Cu scâncetul tău de iubire. Îmi amintesc cum omoram pisici, Gângănii sclipitoare, fluturi, pui de găină. Cum petreceam cozile la pâine Fixând endemic privirea unui matur Ce se întreba ce e cu mine… Acolo, atunci toate aveau un sens. Acum, aici lumea este un stres.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate