în goliciunea caldă a umbrei se ascunde zeul
cenușa zâmbetului său mă amorțește
despic acest doliu cu tocul -
striații pe care paște nesacrul
fă-mi acest hatâr și coase-ți cămașa ne vede lumea
sunt savieskisaiuz cel amintit în fiecare amin
îmi spui am luat mirul de-a-ndoaselea
să-ți fiu aproape când te retragi
abia te mai aud cu vârfurile degetelor

nu mai duc la capăt nici o noapte
rugăciunile le-am uitat pe buzele tale

am ficat am plămâni am stomac le pot umple pe toate cu lacrimi vine marea secetă