poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-27 | |
Știu singur, știu numai eu
Ce fost și ce este în sufletul meu Durerea mea este destul de mare De tine băiatul meu mă doare Simt că pe inimă mă apasă Și totuși nu mă lasă Simt o durere înăuntrul meu Căci fără tine este foarte greu Această rană este foarte adâncă Eu sufăr mereu și sufăr încă Pe această lume cât voi mai sta Nu știu dacă se va cicatriza In viață tu cu mine cât ai fost Pentru mine a avut un rost Acum de când tu ai plecat Pentru mine totul s-a terminat. Din lumea asta nimic nu piere Fără regrete, lacrimi și durere Pentru unii durerea este așa de mare Că nu se poate compara cu oricare. Eu nu m-am gândit vreodată Să ajung unde am ajuns iată Să îngrop pe băiatul meu Și să rămân singur eu. Aș vrea să țip, să strig și iar și iar Dar totul ar fi în zadar Nimic din toate acestea nu au rost Nu se mai poate face nimic din tot ce-a fost. Tu ai plecat atunci la plimbare Dar nu te-ai gândit oare Că s-ar putea întâmpla vreodată Să nu te mai întorci acasă niciodată. Cum Dumnezeu s-a îndurat De așa o floare ca tine a luat Cel puțin nu te-a mai lăsat Câțiva ani să te fi distrat. Să guști din viață puțin câte puțin Să vezi cum anii tinereții vin Așa cum noi toți am trecut Prin viață să treci și tu, eu aș fi vrut. Acum când pe 28.X.2000 ar fi trebuit Tu 19 ani ai fi împlinit Dar tu nu ai mai apucat Fiindcă în urmă cu 3 luni și 20 de zile te-am înmormântat. Dacă din întâmplare poate Foștii colegi, prieteni, amici ș.a.m.d. Care nu au fost la înmormântare Vor să vină la tine cu o floare sau o lumânare. Ei nu știu, cum și că s-a întâmplat Cum și unde ești înmormântat De aceea în rândurile următoare Dau detalii să înțeleagă fiecare Atunci când te-am înmormântat In Cimitirul Mihai Bravu te-am băgat Locul 24 rândul 73 In parcela cu numărul 3. Dacă vreodată un băiat, o fată sau altcineva Vor să ajungă la tine cândva Ciitind această carte, sigur ei vor ști La tine atunci când vor veni. Îmi amintesc și acum foarte bine Toate momentele cum te-am crescut pe tine Cum după schimbul III acasă eu veneam Obosit și nedormit grijă de tine aveam. Atunci când erai mic și bolnav ai fost O babă injecții îți făcea, dar nu fără rost Tu seringa când o vedeai De gâtul meu tu te apucai. Strigai și plângeai așa de tare Ia-mă tăticule că mă doare Ia-mă tăticule nu mă lăsa Să-mi facă injecții baba. Mi-a fost milă de tine foarte mult De fiecare dată te-am crezut Chiar și atunci când s-a întâmplat Când criminalul viața ți-a luat. Mai înainte de grădinițâ Arătai ca o fetiță Am și acum pozele stil agendă a ta O deschid mereu și mă uit la ea. La școala nr.21 din Ploiești tu ai învățat In cei opt ani până generala ai terminat Când clasa a V-a ai terminat în a VI-a ai intrat Atunci mama ta a plecat. La profesională examen ai dat Si cu notă mare ai intrat Trei ani de zile ai învățat Până ce profesionala ai terminat. Tu cu o meserie și o diplomă te-ai ales Aceste roade le-ai cules Și totuși nu te-ai lăsat Examen la liceu ai dat pe care l-ai luat. La discotecă tu când plecai Cu verișoarele tale te duceai La Apostolache, Mireș și Sofronia La Păulești și în Ploiești la Diva. Tu de la liceu când te întorceai Foarte grijuliu tu erai Pe Lili colega ta de bancă o conduceai Si strada la stopuri pe Mihai Bravu o traversai. Tu procedai mereu așa Ei să nu i se întâmple ceva Dar iată cum ai procedat Că tocmai ție ce ți s-a întâmplat. La discotecă nu te mai duci Nici la liceu nu te mai duci Tu stai acum acolo unde ești Stai și putrezești. La tine la mormânt vin zilnic Prieteni, colegi, băieți și fete Până și prâslea cel mai mic din bloc Vin cu toții la un loc. Acest Vali roșcovan deși a împlinit un an Chiar de nu vorbește el prea bine Cu mama lui sau cu altcineva Vine și el totuși la mormânt la tine. Iată o dovadă încă o dată Simpatia pe care toți ți-o poartă Respectul pe care tu l-ai avut A contat foarte mult. Iată ce-ai lăsat și toți ce sunt Câte inimi tu ai frânt Pe acest pământ Iar eu, cum am fost și acum cum sunt. Sunt ca o epavă uitată Undeva la țărm ancorată Diferența este că eu sunt pe pământ Vin zilnic la tine la mormânt. Toți care vin zilnic la tine Mai mult de atât ce pot vedea mai bine Un mormânt, o bordură și poza ta pe cruce Deși era mai bine viu să te vadă ei pe tine. Vin cu toții și tot vin mereu Să le treacă de dorul tău Vin fiindcă te-au iubit Și cu toții te-au îndrăgit. Vine fiecare cu o floare Sau să aprindă o lumânare Așa vin și eu zilnic băiatul meu Să aprind lumânări la tine la mormânt mereu. Acum când verișorul tău Marian a venit Pe mine singur acasă m-a găsit Armata el a terminat Si la vatră s-a lăsat. Acum de când patru luni au trecut La trei luni parastas ți-am făcut Felinarul la cimitir nu l-am montat Fiindcă nu este gata confecționat. Stau zilnic și plâng mereu Simt că mă topesc de dorul tău Nemaiputând eu n-am rezistat Și în spital trei săptămâni am fost internat. Mi-am exprimat dorința la mama ta odată Să-mi aducă și mie pe frățiorul tău vreodată A procedat cu mine cum a procedat cu tine Zicând că deocamdată nu se poate. Dar sper că Dumnezeu a văzut Ceea ce mama ta a făcut Să nu creadă că este bine Ce a făcut cu tine și cu mine. Doamne te rog mai dă-mi putere Și ține-mă în viață încă o vreme Să termin această carte, dacă se poate Și apoi te rog să faci dreptate. Dacă în lumea asta noroc n-am avut Singur fără cei doi copii dragi ce i-am avut De ce să mă chinuiesc și să sufăr pe pământ Mai bine alături de băiatul meu în mormânt. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate