Amestec înălțimi și văruiesc cu ele ziduri
pupile dilatate scăpate în noapte îmi mănâncă sufletul
o rană curge voioasă făcându-mă cu podeaua rudă de sânge

Am învățat cum se învârte fericirea pe vârfuri ascuțite
Până amețește și cade în brațele oamenilor simpli
Cărări cu discursuri tocite vorbesc șerpuit printre stânci


ajung la tine seara târziu cu diferite morți suferite într-o zi
nebun după cuvintele cu care îmi întâmpini cadavrul zâmbind
un plus la inventarul de umbre potrivnice pământului