INTRODUCERE






#1 ( lUI gABY )

varful releului din centru trecea
prin chinurile facerii unei dimineti.
trecea prin chinurile facerii unei ruperi
de nori cu gratii de alama si etajere
se zbatea intre gardurile cu care era imprejmuit
si urla cat il tinea gura, pe 32 de canale
majoritatea nedecodate.

tu dormeai ca un copil si nu aveai de unde sa stii
ca unul ca mine te-ar putea lasa oricand.
in bucatarie vasele scanteiau de somn
sifonul chiuvetei picura
robinetele scartaiau singure borcanele
cu dulceata pocneau si se imprastiau pe pereti
si imi era din ce in ce mai clar ca tu
vrei ceva la care eu o sa ma gandesc de abia peste 10 ani.

dintr-o parabolica iesise jumatate de soare si
din multimea de ferestre sareau carii
care se ascundeau prin cornize carate de trecatori grabiti
prin scaune si mese transportate de dacii papuc
sau in sanul acelor oameni ca mine fara pret
cand e vorba de a face ceea ce vor.

sa nu ma mai cauti, ma plictisesti, ma limitezi
usuratico, fufurufo, n-am nevoie de blugii tai
taiati prin care respira teava de esapament a autobuzelor
de gaurile tale din urechi in care atarna rosul obrajilor mei.
sprijina-ti sanii de alte buze, muta-ti malul fruntii
in alte faleze, daca ai nevoie de atentie muleaza-ti
tricourile cu kurt pe pomisorii de sub geam si-n bataia
vantului o sa-ti faca destul de des cu mana.

ma enervezi, ia-ti gandul de la mine asa cum orice tarfa
isi ia banii inainte



#2 ( aDINEI bATAR )

aceasta ar fi o strada perfecta
daca in loc de asfalt ar fi cd-uri,
zicea el.
ar aparea pantofi la 8x sau 16x
si lumea ar fi un pic mai multumita
si nimeni nu s-ar mai plange de gropi
si s-ar afla atat de multe
printr-o singura turatie.
bine bine, si ce-am putea sa facem ?
intrebam noi.
nimic, absolut nimic, ne raspundea
dandu-si jos din spate globul sau mare
de cristal.
va puteti gandi la administratia publica
si la parcurile pline de crizanteme si narcise in schimb
care trec printr-o mare criza politica.
o fata s-a oprit pe banca langa tasnitoare azi
in cismigiu
cu ochii in cursurile de drept
si crengile copacilor nu se mai scutura,
frunzele nu mai ingalbenesc
tufele nu mai fosnesc si potecutele
nu-si mai incap in borduri de emotie.
si ce-am putea noi sa facem ?
nimic, ne-a zis el, absolut nimic.
cum adica nimic ? am intrebat noi.
uite asa bine.
nici macar sa-i cerem o tigara ?
nope, nici macar atat.



#3 ( iOANEI bARAC )

pentru cateva apusuri pictate in diedre
mainile tale militeaza in favoarea emotiei aparatelor
de calcat, si neintelese, neimpacate cu sine
se prabusesc in tristete ca intr-o teaca,
totul a ramas sifonat, si camasile si tricourile
si oamenii si copacii. clorul e la moda
asa se scot petele de toamna.
vis imaculat, plictiseala, seriale pilot fastfood-uri
examene si mai presus de toate zile care raman numarabile
pe degete doar daca li se taie unghiile o data pe saptamana.
nu stiu daca mai e ceva sacru in mine,
poate doar coltunasii bunicii, si cornurile cu marmelada.
am ramas fara bani, in loc de perdele am ziare in geamul dormitorului
de abia fac rost sa-mi iau crema de ras si chestii de genu.
inchid ochii, e mai bine asa, deschisi sunt ca o trapa de avion
care trage spre moarte si disperare toti pasagerii.
am ramas cu un zero mare lucios
in care deseori ciocan si din lipsa de prieteni
astept sa mi se ciocane inapoi, dinauntru.
pentru cine lupti domnule ? ma intreaba
cateva pete de igrasie.
pentru telecomanda si popcorn evident.
de ce evident ?
de ce nu ?
iubita ce-ti mai face ?
care din ele ?
tacere, lexicul mut al camerei
se imbogateste cu inca un scaun.



#4

dAWN ( mISCARE )

m-am plictisit si am chef sa ma intind.
stau de-a lungul soselei stefan cel mai nr. 2
si un compresor se apropie si-mi face cu ochiu.
atatea gropi, atatia oameni !
bai tata ce pula mea se intampla aici ? zice un pusti
care trece cu femeia alaturi.
nimic prietene se asfalteaza nu vezi ?
ce asfalt ma ca aici e plin de sange.
apare duba, se imprejmuieste locul cu banda
galbena si se incepe conturul cadavrului
cu creta.
e ora 12 dupa-amiaza, e cald si enervant afara
si toata lumea s-a oprit
in loc sa priveasca politaii care au inceput
sa joace sotron.






CUPRINS





#1

mETAFIZICA uNUI eXOD nUMIT uLISE

cersetorul isi intindea mainile dupa strain
- frate din gradina hypertextului am un mesaj pentru tine
femeile sunt bestii demoni mincinosi care-si merita sfarsitul
in spatele unui barbat
- vai cum poti sa vorbesti asa tinere ii spunea
cerul isi strangea un corset de nori peste nadir
ciulinii mestecau baloane de sapun pe marginea
drumului statui cu frunti plate faceau reclama la creme antirid
cersetorul mergea inaintea lui coada atarnandu-i
pe sub manta murmura
- posibilitatea de a sustine un lucru
fara al accepta este semnul unei minti educate
te-ai indepartat de tine Diomedes ti-ai asezat colturile bancnotei
de o suta de mii pe camerele inimii si cauti un chip de femeie presedinte
iti minti nevasta umblii nespalat te iei de batrane prin tramvaie
fluieri in biserici dansezi zorba cu bufnitele pe turle
inseli fiecare punct cardinal cu opusul sau mie talpile de lapte mi se fac iaurt
se acresc de la drumul asta lung sa ne odihnim prietene la intersectia insulei Danone
sa ne asezam

si-si odihnea picioarele pe o folie de zare
parul i se preschimba in aditivi gustativi
incepeau sa-i atarne caise, capsuni in podul palmelor
liniile dintre tample i se ordonau in scris citet
"valabil pana la data urmatorului potop"
picura din buricul degetelor pe banci
pe trotuare in chenare de sotron sau patratica
in fileuri de tenis deoparte si de alta un inger cald
servea unui inger rece
plangea cu folii care-i sigilau fata gatul trupul
- mi-e sete mi-e sete striga Diomedes
si incerca sa-l stranga in brate dar cersetorul
se revarsa inainte din ce in ce mai mult

la a treia imbratisare o adolescenta
cu sapca rosie Danone de la reprezentanta
ii iesi in cale
- buna ziua ma numesc Circe vreti sa incercati
noua aroma si smulgea cersetorului un brat cu polonicul de plastic
Diomedes sorbea necontenit ii curgeau dare prin colturile gurii
apoi gafaiand se prabusea la pamant
el visa ca adolescenta incepea sa faca striptease
pe ritmul in care se spargeau valurile
il intindea pe faleza scaldata in cerculete de fier-beton
asfaltata-n coarne de minotaur si incepea sa-i suga falusul
ce vrei ce vrei de la mine murmura diomedes
si cerul se crepona in pescarusi mati pescuind
in cioc nori de sticla pisata omuleti topiti din acadele de casa
alunecau pe obrajii lui Diomedes
si el contenea sa tresara sub spasmele buzelor adolescentei
de ce lacrimezi diomedes il intreba
lipindu-si capul de abdomenul lui

se plimbau pe aici demult doi copii care faceau glume proaste
si eu eram unul din ei impleteam parul fetitei aceea
pe echinoctii batute in stele o imbracam in velur
si-o purtam in caruri poleite cu sentinte finale de o
niciodata_toamna scursa printre degetele noastre
ingropasem un calut de mare aici si zodia
in care se nascuse ziua in care ne-am intalnit
doi banuti de argint si-o crenguta de maslin
si ne-am jurat ca atunci cand ne vom desparti
ne vom uita definitiv numele ajuta-ma

ajuta-ma sa-mi amintesc si barba lui diomedes incepea
sa incarunteasca, ochii sa i se infunde in gavane
pielea sa i se zbarceasca
si se cufunda intr-un somn
adanc cu mainile pe ceafa adolescentei.

cersetorul isi plimba degetele pe fruntea lui diomedes
trezeste-te tinere mai avem de mers
si odata cu ochii sai se deschideau
trunchiurile copacilor de pe alee ieseau
bucati de curcubeu urcau pe cer dupa somn
ca dupa ploaie melci in cochilii din poduri de palma
stateau imprastiati in jur
stoluri de pescarusi alungeau in cioc
aliniatele unei lumi in care nu era nevoie de oameni
dupa cuvinte nici macar in cazul unei enumerari
pietrele iubeau
si fiecare groapa din drum se astupa singura
copacii iubeau
si fiecare vis purta pe crestet
coroana lor
podurile iubeau
norii, stofele, scamele, firele de praf, microbii
atomii, bolile, ciupercile, iritatiile
iubeau
si ceea ce se numea cuvant renastea
in chip de sentiment pe buzele fiecarui gand
care se pregatea sa spuna un om

- m-am lepadat de propriul meu trup, inainta diomedes
spargand seminte in urma sa aparate de vata pe bat
invarteau reclame luminoase cu episoade din copilaria lui
pe blocuri si chioscuri da da incuviinta cersetorul
ascunzandu-si coada intre picioare
ti-ai lepadat capruiul ochilor in luni imperfecte
detonate de bugs si daffy la looney tunes
si liniile palmelor in lespezi netede reci
ceea ce are masura nu are neaparat si cantitate
incuviinta el inaintand vizibil in timp
pentru totdeauna

Diomedes ramasese in urma pe plaja
la intersectia insulei Danone
cu o cazma pe umar
aici se odihneste, aici se odihneste
murmura el sapand din metru in metru
la un moment dat o fetita cu parul prins in cozi
ii sari in fata
truse de machiaj si fundite se invarteau in jurul ei
rujuri loreal incepeau sa traga conturul departarii
lenjerii de la victoria's secret se innorau deasupra
fetita pasea pe melcisori caramizii cu barbia in piept
printre pentagrame de ceata
de ce nu te opresti diomedes ii soptea tragandu-l
de mana am venit sa te iau inapoi
- cum adica inapoi ?
inapoi adica asa cum erai inainte ca si cum nimic
nu s-ar fi intamplat fara bratari la maini
cu fruntea neteda cu ora sapte seara la tvr1 si captain planet
bucatile de polistiren racaite
de coltul blocurilor facute barcute prin baltocile de la scari
si cozonacii bunicii
uite eu am sa-mi scriu numele aici pe mal cu o crenguta
de maslin si tu ai sa ma urmezi fara sa intrebi
nimic ca si cand m-ai cunoaste
incuviinta fetita
v-e-s-n-i...
nu nu, nu asa incepe numele pe care-l caut eu
murmura diomedes incepand sa sape din nou

ia-ma de mana altfel o sa dispar si
nimic din toate astea nu va dura-n timp
staruia fetita n-o sa te mai intorci niciodata
si eu n-am sa mai fiu aici sa te ajut
se tinea de mijlocul lui topindu-se putin cate putin
parul i se preschimba in aditivi gustativi
incepeau sa-i atarne caise, capsuni in podul palmelor
liniile dintre tample i se ordonau in scris citet
"valabil pana la data urmatorului potop"
picura din buricul degetelor in chenare de sotron sau patratica
in fileuri de tenis deoparte si de alta un inger cald
servea unui inger rece
plangea cu folii care-i sigilau fata gatul trupul
si ramanea intinsa pe mal intr-o balta de iaurt langa desenul ei
v-e-s-n-i-c-i..



la capatul falezei un om incaruntit
statea intins in fata unei gropi strangand
doi banuti de argint in mana:
penelope, murmura cu ochii inchisi si
prima picatura de ploaie i se izbi de frunte
era seara, ploua torential si omul se indrepta
catre poteca cu tristetea deschisa
deasupra capului.




INCHEIERE



#1 ( tABLOU )

A venit orbul si-a zis:
- cineva dintre noi nu vede bine, si asta e foarte grav.
apoi s-a impuscat.
A venit pe urma schiopul si-a zis:
- cineva din noi e foarte incet.
apoi s-a impuscat si el.
Pe urma am venit eu si cand sa zic ceva
toti mi-au pus mana la gura de teama
sa nu fac vreo prostie. Degeaba m-am zbatut
nu m-am ales decat cu un ochi vanat si trei
coaste rupte.
Au mai venit si altii care au luat ditai bataia
si nu stiu ce vroiau ei sa semnaleze
stiu doar ca eu eram atat de indragostit
si celorlalti le era frica.



#2 ( cAMERA )

rasar din asfalt gladiole cu petale de smoala
trunchiul fiecarui copac se despica si din el
iese cate o bancuta cu sfori semnata geppeto.
intre primarie, sala sporturilor si hotel
e o delta de liniste, un hectar cultivat
cu lumini stinse, usi scartaind, paznici motaind
si pisici ce torc pe nari ceata groasa a orasului.
usile magazinelor sunt inghetate, pe tepii gardurilor
stelele stau infipte si balcoanele neinchise isi cauta
jumatatea in vitrina fiecarei geamgerii.
totul pare de neinteles, atat de neinteles incat
devine obisnuit. oamenii par obositi, atat de obositi
incat nu mai conteaza daca viseaza sau nu.
eu in schimb par indragostit, atat de indragostit incat
nu mai conteaza daca ceea ce iubesc este real.



@efigii@

pe mine nu ma cauta nimeni
niciodata
si atunci ma duc in baie ma dau cu capul
de oglinda imi fac cu mana si-mi zambesc
si stiu ca la limita fiecarei dureri
creste un castan sub a carui umbra
trupul meu isi zgaraie obrajii
isi face taieturi cu lama pe maini si picioare
si imi pare rau ca traiesc singur
intr-o casa din bete de chibrit
lipite cu aracet
mi se pare ca singurul lucru pe care
il am in comun cu ceea ce se vede prin sita geamurilor
e filtrul de cafea
buna mea mama se leagana in scaunul ei
mangaindu-si motanul negru tata
treptat de-a lungul anilor iese cate putin
din poze ma ia de gat si-mi spune
iarta-ma ca niciodata nu ti-am dat un telefon
de ziua ta si nu te-am cautat la scoala
eu incuviintez din cap iau spalatorul
din bucatarie si-i sterg cate putin din bustul
instalat de-a lungul peretilor din sufragerie
si ma intind in pat cu castile
pe urechi
stiind ca in aceasta viata a mea
muzicantii din brema mai au inca ceva timp
pana cand vor ajunge.









*bibliografie:

u2-city of blinding lights
metal gear 2 (harry gregson williams)-can't say goodbye to yesterday
gorillaz-starshine