| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ Manualul fluxului intern    
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2009-05-09 | | 
De-atâta dor inima îmi e plină, Aș vrea să văd din nou chipul tău drag, Privirea ta albastră și senină Să mă întâmpine ca altădată-n prag. Și cum mai plânge sufletul în mine... Îmi e atât de dor de tine... Chemarea ta e tot ce mi-a rămas, Aș vrea să mă trezesc din nou din vis Ca și atunci când al tău glas Cu liniștea-i profundă m-a cuprins. Și-acum aud cum mă chema... Îmi e atât de dor de vocea ta... În urmă ai lăsat doar răni adânci... Aș vrea să pot zâmbi din nou deschis Așa cum am zâmbit atunci Când a ta mână cu blândețe m-a atins. Și flacăra-mi cumplită vreau s-o stingi... Îmi e atât de dor să mă atingi... Sunt iarăși pentru tine o străină, Aș vrea să nu-mi mai fie atât de greu, Să simt iar liniștea deplină Când ma țineai cu dragoste la pieptul tău. Oare m-auzi strigându-te în noapte? Îmi e atât de dor de ale tale șoapte... Inima îmi e plină de căldură, Simt cum mă-nvăluie din nou iubirea... Iubirea ta statornică și pură Cea care-mi aducea odinioară fericirea. Cu fiecare amintire ce revine, Îmi e atât de dor de tine... 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate