Eu vreau să am frumoasele speranțe
Ce-mi bat la ușa sorții neîncetat,
Să dau uitării zile grele prinse-n ițe,
De oameni răi ce m-au certat.

Frivola carte care mi-a picat,
Nu pot s-o schimb de-aș vrea,
Mă lupt cu mori de vânt neîncetat
Sortita viață e doar a mea.

Al firului urzeală parcă,
Mai tare acum ca niciodată,
Putere în sufletul din arcă,
Să-mi dea aripi a vieții purtată.

Degeaba viselor dau crezare,
Speranțe naïve în depărtare.