S-au adunat ființele cu neputințele
Să mă judece, să mă purece
Dacă sunt eu sau nu sunt eu
Pe placul tău , o Doamne !
Și-au făcut vorbire cu amăgire
c-am încălcat, că am visat
ce s-a fost scris și s-a decis
pe placul tău, o Doamne !
Și eu le-am spus cu-n ton supus
Că m-ai lasat, cu-adevarat
Pe-acest pământ dintr-un cuvânt
Pe placul tău, o Doamne !
Că de n-ai fi vrut, eu n-aș fi putut
Viața să-mi împac, fără sac pe cap,
Cum m-ai hărazit ca om fericit
Pe placul tău, o Doamne !