de parca ne-a dat cineva porumbei calatori
sa ne facem vant impreuna in gol
ni se falfaie de viata si de pene de cauciuc din latex
si zburam....

tu ma privesti aiurit crezand ca-s nebuna
se putea si mai rau, iti zic, sa fiu proasta
bandajata la cap cu o panglica mov
si alte culori din astea trasnite

ma strangi de gat eu scot limba la tine
zicandu-ti: Ba, n-ai ce face?
Ia strange intre dinti un pumn de la mine
pana iti iese tot sangele din nas

imi vine sa urlu inca de cateva ori
viata s-a cumintit brusc si a devenit anosta
am ramas singura in ditamai camesoiul de noapte
imi vine sa ma schimb dar mi-e asa o lene
incat si umbra mea casca plictisita
facandu-se tulbure