sting lumina promițindu-mi că o voi aprinde
cel puțin o singură dată în noaptea aceasta
închid ochii și încep să măsor distanța dintre
ultimul pahar golit și tăcerea ta
în timp ce te întreb dacă între cele două
respirații finale
ai fi vrut să te întorci în el
sau măcar să repeți saltul acela gândindu-te
la spusele mamei
despre energia lăuntrică și travaliu
deși
chiar eu voiam să cobor după tine
să-ți văd bulele de aer și ultimele versuri
scrise cu cerneala aceea incoloră
dar aveam în mână o coală albă și mă temeam
că se va uda și n-o va ridica nimeni s-o usuce pe mal...