poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-28 | |
Moment de toamnă,
cu frunze roșii - inimi sângerânde, plânset de ploaie șiroind pe catafalcul verii și trandafiri bolnavi ca doruri fumegânde, crengile negre – brațe-ale durerii în parcul ce-și arată cărările pustii, cu băncile șomere pe care zac minute, odihna irosirii cuvintelor târzii. Statuile pe socluri privesc niciunde mute iar lacul clipocește sub sălcii plângătoare, un pescăruș și-o cioară ca ying și yang pe cer își strigă disperarea sub toamna zdrobitoare vâslind prin aer umed spre nourii de fier, stârnind ploaia ruginii prin osul care doare. Mirosul de cadavru al verii ce-a pierit e tămâiat de mere, gutui și struguri grași și-o candelă de soare mai arde urgisit învinețindu-mi nervii ascunși în mine lași. Mereu apocalipsa de toamnă nu mă iartă, m-aruncă-n peisaje - o dâră de penel, sunt înger răzvrătit căzut din cer în baltă și-n gura hâdă-a lumii cu dinții de oțel. Mi-ascund aripile să semăn vouă, ocnaș al vieții, încă toamnele aștept și-n mine o nevroză își face cale nouă, un exploziv de fiere ce-mi ticăie în piept.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate