poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-28 | | Înscris în bibliotecă de Maria Del
Mi-e dor de țara care nu e
pentru că tot ceea ce e am obosit să mai vreau. Luna îmi povestește în rune argintii despre țara care nu e. Țara, în care orice dorință ni se împlinește în chip minunat, țara, în care ni se desprind toate lanțurile, țara, în care ne răcorim fruntea zdrobită în roua lunii. Viața mea a fost o rătăcire arzîndă. Un singur lucru însă am găsit, unul singur am cîștigat cu adevărat: drumul spre țara care nu e. În țara care nu e se află iubitul meu cu o strălucitoare coroană. Iubitul meu cine e? Noaptea e neagră și stelele răspund tremurând. Iubitul meu cine e? Cum se numește iubitul? Tot mai înalt se boltesc cerurile și copilul omului se îneacă în cețuri nesfârșite și nu știe vreun răspuns. Dar copilul omului nu este altceva decât însăși certitudinea și își întinde brațele mai presus de toate cerurile. Și atunci vine un răspuns: Eu sunt cel pe care îl iubești Și pe care îl vei iubi întotdeauna.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate